Coliva este un dar adus la biserica pentru pomenirea celor adormiti. In traditia ortodoxa romaneasca, ea este pregatita de obicei din grau fiert, indulcit si imbogatit cu ingrediente precum nuca, miere, zahar sau fructe, in functie de reteta familiei si de posibilitatile comunitatii.

De ce se foloseste graul

Bobul de grau este imaginea semanaturii care trece prin pamant si aduce rod. Din acest motiv, coliva trimite la credinta in invierea celor adormiti si la nadejdea vietii vesnice. Forma, decorul si reteta pot varia, insa sensul ei nu este redus la aspectul culinar.

Legatura cu pomenirea

Coliva este adusa impreuna cu pomelnicul si celelalte daruri pentru a fi binecuvantata in cadrul randuielii stabilite de biserica. Parastasul este o slujba de pomenire si rugaciune pentru cei trecuti la Domnul. De aceea, preparatul nu inlocuieste rugaciunea, slujba sau indrumarea preotului.

Originea traditiei colivei

Sursele bisericesti leaga traditia colivei de minunea Sfantului Mare Mucenic Teodor Tiron, care l-ar fi instiintat pe episcopul Eudoxie despre incercarea lui Iulian Apostatul de a spurca alimentele din Constantinopol. Credinciosii au fost indrumati sa manance grau fiert cu miere, iar aceasta amintire a ramas legata de prima sambata din Postul Mare.

Decorul si forma de prezentare

Coliva poate fi pusa intr-o caserola, pe un platou sau in portii individuale. Crucea, nuca, cacaoa si alte elemente decorative sunt forme de prezentare intalnite in practica romaneasca. Nu exista o singura forma comerciala obligatorie; pentru randuiala concreta, familia trebuie sa intrebe parohia la care merge.

Cum o alegi pentru comanda

spune daca ai nevoie de un platou pentru momentul ceremonial sau de portii pentru impartire;
comunica numarul estimat de persoane si data;
mentioneaza alergiile si cerintele alimentare;
confirma cu atelierul gramajul, decorul, ambalarea si livrarea.

Surse consultate: Basilica.ro – Pomenirea mortilor, Basilica.ro – Sambata Sfantului Teodor si istoria colivei si Doxologia – De ce se face coliva.